This clock is ticking my life away
Secunde, minute, ore, zile, ani. Astfel ne măsurăm viața, astfel cuantificăm o copilărie, o tinerețe, o bătrânețe și la final o moarte. Nisipul se grăbește prin clepsidra amintirilor, iar noi doar de schimbăm armura cu care ne-am născut. Câteodată doar anii ne mai trezesc din trăit, vin treptat și monoton peste noi la intervale date. Pe acești ani îi apreciam cel mai bine și mereu când le trecem pragul, ori ne întristăm ori ne bucurăm. Anii schimbă cel mai vizibil și mai mult. Mai sunt și zilele, fie ele bune sau rele, trecem peste ele în mod alert, căci s-au strâmtorat semnificativ, s-au zgârcit în ultimul timp, cel puțin așa îmi par mie, fugitive, nestatornice, neastâmpărate. Când simt că le am la îndemână, îmi alunecă printre mâini și-mi scot limba ostentativ, apoi dispar. De ore nici nu mai vorbesc, se fac nevăzute când ți-e lumea mai dragă. Uneori simt cum mă plafonează pasul grăbit și năucitor al minutelor, o jumătate de oră e la fel de perfidă precum ora în sine, nici nu apuci să o deguști cum trebuie. Cred că pe o vreme ca asta, este sanatos și posibil să stai liniștit și să asculți cum cresc pietrele, cum șușotesc felinarele sau cum se plimbă șansele pe bulevardul neîntrerupt al speranței copilărești și credinței nestrămutate.Mai nimic nou sub soarele timpului!
asa-i. cand ar trebui sa stea, trec prea repede. si invers. de aia abea astept sa treaca odata toate (incet sau repede) si sa ajung unde nu-i timp, nu-i spatiu, unde e numai prezentu' si binele. un prezent continuu si neintrerupt de accelerari si intreruperi. un prezent spre care fiecare suflet tinde, desi nu fiecare om realizeaza asta. un prezent vesnic. da' poate mai este -sau nu- pana atunci. oricum, tot o secunda ramane timpu' nostru...asa ca ce mai conteaza o secunda pentru vesnicia Sa? dar noi tot facem sa conteze.
RăspundețiȘtergereNu mulți gândesc astfel. Ce-i drept e un fel de gândire care-ți menține sufletul curat și apt de o moralitate limpede. Este lipsită de obișnuitele obloage de la ochi. Dar am spus-o și o mai spun, în vâltoarea problemelor rareori avem puterea să vedem panorama de ansamblu'. Atunci ai nevoie de un preten cu o asemenea viziune!
RăspundețiȘtergereNu-i bine nici să-ți dorești să treacă toate, doar îți este dat ceea ce trebuie sa fie al tău, fie că sunt bucurii sau necazuri, toate își au rostul, dar pe moment nu au soluție și nici mult râvnita logică.
Is oameni ca tn și destui alții care fac sa conteze!