A scartait timpul si odata cu el si noi la unison...suntem generatia '89, ne tine de mana o istorie tulbure si o tranzitie frumoasa, insa imbatranim iar eu nu pot decat sa observ groapa ce ne desparte de generatiile ce vin dupa noi, devenim parintii nostri si uitam sa intelegem ca lucrurile trebuie sa se schimbe, ca asta e viata pe care ne-a lasat-o Dumnezeu in grija, ca vremea nu asteapta pe nimeni iar fiece lucru isi primeste schimbarea meritata, ajustata etapei si lumii...ne simtim ingustati, depasiti uneori, plafonati...Cati nu au trecut pe aceasta poteca dintre ani, cati nu au batatorit pamantul ei si cati nu s-au lasat cufundati de urmele altora venind grabiti din spate...istoria se repeta si nu trebuie sa ne uitam experientele ce ne-au marcat dimineata vietii, trebuie sa tinem cat putem orizontul deschis...sa nu ne trezim brazdati si amari!
